Ar trebui să ne îngrijorăm de infecțiile din sfera intimă?

Probabil cel mai frecvent întâlnite suferințe din ginecologie, infecțiile urogenitale sunt o sursă de neplăceri atât în sezonul estival cât și în sezonul rece, uneori pasagere, adesea recidivante, întotdeauna cu impact emoțional prin implcațiile în viața intimă dar și în viața de zi cu zi.

Voi enumera simptomele întâlnite atât în infecțiile urinare cât și în cele ale aparatului genital, adesea comune, sau asociate datorită alăturării strânse a celor două. Astfel veți putea diferenția modul în care trebuie tratate aceste afecțiuni.

1. Durerea

- apare în ambele tipuri de infecții și este de obicei localizată în partea de jos a abdomenului, atât pe mijloc, cum apare de obicei în infecții urinare, cât și în toată porțiunea inferioară a abdomenului, uneori mai intens într-o parte, cum se întamplă în infecția organelor genitale înalte - uter, trompe, ovare.

- câteodată, durerea poate coborî pe picioare, mai frecvent în infecțiile genitale, sau poate urca spre spate, spre zona rinichilor, cum se întamplă în infecțiile urinare.

- durerea genitală e de obicei surdă și continuă, accentuată de menstruație, frig, stat în picioare sau contact sexual.

- durerea urinară este de obicei foarte intensă și cu pauze -colică- și însoțită de simptome urinare - urinări frecvente, dureroase, noaptea și ziua, reținerea cu greutate a urinei sau chiar pierderi de urină fără voie, durere la contactul sexual, urină modificată - tulbure, cu miros neplăcut sau chiar cu sânge.

- usturimile, senzația de frig sau arsura resimțite în vagin pot fi datorate atât infecțiilor vaginale cât și celor urinare, când sunt afectate vezica urinară și uretra - tubul prin care eliminăm urina.

- când durerea, jena, usturimea, se localizează la exterior, în zona dintre picioare sau chiar în partea de sus a picioarelor, ne așteptăm la infecții vulvovaginale cu ciuperci (de exemplu Candida), bacterii (ex. Gonococ), protozoare ca Tricomonas sau virusuri ca Herpesul, dar putem avea și boli de piele sau chiar generale, cum este diabetul.

În concluzie, la apariția acestor simptome trebuie să vă așteptați la o infecție urogenitală, suferință neplacută dar perfect rezolvabilă cu tratament adecvat.

2. Secreția vaginală modificată

- scurgerile vaginale anormale - cu miros neplăcut, foarte abundente, iritante sau cu aspect particular - apar în infecțiile vulvovaginale dar și în infecții ale uterului, trompelor și ovarelor care generează secreție seropurulentă.

- infecțiile vulvare și vaginale sunt adesea determinate de germeni cu transmitere sexuală, iar netratate pot determina infecții ale uterului, trompelor și ovarelor, însoțite sau nu de simptome caracteristice și care pot afecta sever capacitatea de a avea copii și starea noastră generală de sănătate.

3. Febra

- se consideră febră temperatura corporală care depășește 38 °C și subfebrilitate temperatura între 37 și 38 °C. În general, febra și subfebrilitățile apar când infecția urogenitală implică sau se extinde la nivelul organelor înalte ale aparatului urinar (rinichii) sau genital (uter, trompe, ovare) și le invadează.

- câteodată, febra și subfebrllitățile sunt însoțite de fiori de frig , frisoane, transpirații.

- la apariția acestor simptome și mai ales a febrei și frisoanelor trebuie să căutam urgent ajutor medical. Există și afecțiuni neinfecțioase care dau febră, cum este insolația sau unele boli autoimune, dar în toate cazurile situația este serioasă și necesită de urgență intervenția medicului.

4. Urina modificata

- dacă sesizați că urina are un miros neplăcut, e tulbure, uneori roșiatică sau chiar cu sânge, cu siguranță ne aflăm în fața unei infecții urinare asociată sau nu cu nisip și/sau pietre sau alte probleme ale căilor urinare.

5. Tulburările la urinat

- urinările frecvente, usturimile la urinat sau după urinat, urinările noaptea - mai ales când cantitatea de urină e mică - senzația de urinare de neoprit, senzația de urinare când avem în vezică o cantitate foarte mică de urină și chiar pierderile de urină semnalează de obicei o infecție a căilor urinare joase, sau o infecție care afectează vezica urinară și uretra.

6. Pierderile anormale de sânge

- de obicei, hemoragiile sunt cauzate mai degrabă de tulburări hormonale sau alte boli genitale - fibroame uterine, polipi sau alte boli mai grave. În infecțiile genitale și mai ales ale uterului, sângerarea poate fi accentuata de infecție. La femeile tinere, sângerarea datorată unui avort spontan sau efectuat medical se poate asocia cu o complicație infecțioasă.

În concluzie, la apariția unuia sau mai multor simptoame dintre cele descrise, este probabilă o infecție urogenitală, suferință perfect tratabilă și adesea evitabilă dacă ne ferim de unele imprudențe comune cum sunt:

• Consumul insuficient de apă și lichide (ne sunt necesari în medie 2 litri de lichid zilnic).

• Purtarea de îmbrăcăminte neadaptata condițiilor meteo, încălțăminte ce permite expunerea la frig și umezeală a picioarelor sau mers desculță în frig, umezeală sau pe suprafețe reci.

• Purtarea lenjeriei intime din materiale sintetice și/sau cu croiala inadecvată, cu zona genitală insuficient protejată.

• Imprudențe legate de viața intimă, nefolosirea protecției prin prezervativ și/sau produse dezinfectante când nu există certitudinea absenței orcărui risc; sau nerespectarea regulilor generale de igienă.

• Neglijarea infecțiilor sau traterea neadecvată, cu risc de cronicizare sau recidivă.

• Baia în locații cu apă rece, murdară sau care conține agenți iritanți.

Desigur, stabilirea diagnosticului și a tratamentului adecvat este treaba specialistului. Noi trebuie să ne sesizăm când apare o problemă sau când tratamentul pescris ne dă neplăceri sau nu pare să rezolve problema, spre a fi modificat.

Pentru unele infecții, cum este cea urinară sau infecțiile organelor genitale externe, de folos sunt testele de laborator cum este urocultura sau testele pentru depistarea bolilor cu transmitere sexuala care orientează și tratamentul. Pentru infectiile inalte, se pot realiza si alte investigatii cum sunt ecografiile si alte explorari imagistice. Adesea tratamentul este antibiotic si antiinflamator. Trebuie sa atragem atentia daca avem alergii si intolerante la medicamente si sa asociem daca simtim nevoia tratamente pentru protectia florei intestinale si/sau vaginale sau a stomacului.

Trebuie reținut că nu toate infecțiile urogenitale au aceleași manifestări, uneori au manifestări neașteptate și există și infecții, mai ales genitale, cu manifestări minime și care sunt depistate tardiv și în faze avansate de boală, cum este piosalpinxul - colecția de puroi în trompă - care scoate practic din activitate trompa și face ca ovarul corespunzător să nu mai poată participa la reproducere.

În unele situații, infecțiile urogenitale se asociază cu alte boli cu simptome asemănătoare, cum este endometrioza și există și posibilitatea ca endometrioza să fie tratată inițial ca o infecție urogenitală. La unele persoane, de obicei cele cu dureri abdominale cronice și/sau probleme de fertilitate, endometrioza și infecțiile se asociază și necesită ambele tratament specific. Un exemplu de tratament care are efect benefic asupra ambelor afecțiuni este laserterapia. Nu sunt excluse nici asocierile cu alte suferințe urogenitale (pietre ale căilor urinare, fibroame uterine, polipi) sau ale altor părți ale organismului (aparat digestiv, afecțiuni ale peretelui abdominal, ale articulațiilor sau oaselor, etc.).

Ca recomandare generală ar trebui să ne sesizăm și să tratăm din timp infecțiile urogenitale spre a evita neplăcerile legate de dureri cronice, infertilitate sau tulburări legate de viața sexuală precum și problemele legate de urinare, atât de frecvente după o anumită vârstă dar și la persoane din ce în ce mai tinere.